În urmă cu aproximativ un an am auzit o poveste de la un prieten de care sunt mândru. E tutore pentru doctoranzi la unul din colegiile din Oxford.
Povestea este în felul următor:
Un om trece pe un pod și vede un cadavru plutin în apă. Ce face? Încearcă să-l scoată din apă.
Nu trece mult timp și mai vede un cadavru, moment în care caută ajutor.
După câteva momente, vede că zeci de cadavre vin din aval.
Ce e de făcut?
Acesta e modul în care a început să vorbească despre #prevenire și importanța ei.
În momentul în care lucrurile iau amploare, e în firea noastră impulsul de a încerca să reparăm lucrurile, însă trebuie să înțelegem importanța opririi problemei.
În ce privește traficul de persoane, impulsul de a ajuta este cu atât mai normal și de înțeles, iar noi credem că țara noastră trebuie să acorde mai multă importanță asistării supraviețuitorilor. Și când vorbim de țară se referă la folosirea propriilor noastre resurse, propriilor noastre abilități și propriului nostru timp pentru a ajuta, nu doar al instituțiilor statului. Dar cu toate astea, cineva trebuie să lupte pentru a face #prevenire.
Tu ce faci cu privire la traficul de persoane?
