Iana Matei are o poveste de viaţă cu adevărat specială. Cunoscută şi apreciată mai mult în afara ţării pentru eforturile ei (declarată de către Departamentul de Stat al SUA „Eroul Anului (Hero of the Year)” în 2006, premiată în 2007 de către Camera Lorzilor din Anglia, cu „Premiul pentru Abolirea Sclaviei (Abolitionist Award)”, iar în 2010 declarată „Europeanul anului” de către prestigioasa revistă „Reader’s Digest”), Iana conduce organizaţia Reaching Out din Piteşti şi lucrează zi de zi cu victimele minore ale sclaviei moderne.

S-a născut în 1959 în Orăştie şi a locuit în Piteşti până la Revoluţie, oraş în care a deschis primul centru şi adăpost pentru reabilitarea minorilor scoşi din circuitul traficului de fiinţe umane. Centrul adăposteşte atât fete cât şi din ce în ce mai mulţi băieţi, care au fost forţaţi să se prostitueze şi care încearcă astăzi să îşi regăsească identitatea. Iana a fost premiată şi felicitată de mulţi diplomaţi străini pentru eforturile de ei a salva aceşti copii, însă din păcate mulţi români care îi aud povestea nu înţeleg de ce face ceea ce face, consideră că victimele „îşi merită soarta” şi că toate au intrat proprie iniţiativă în „circuit” şi consideră că Iana îşi iroseşte viaţa şi talentele.

Dacă îi asculţi povestea vieţii, un lucru îţi devine clar: Iana e o luptătoare care nu se sfieşte să îşi exprime deschis opiniile şi sentimentele. În 1989, a participat la demonstraţiile din Bucureşti, din Piaţa Universităţii împotriva abuzurilor sistemului comunist şi a lui Ceauşescu. Căutată fiind deja de miliţie pentru “deranjul” pe care îl provocă, Iana a decis să fugă din ţară, direct din Piaţa Universităţii în Iugoslavia. Cu sprijinul ONU a ajuns în Australia, împreună cu fiul ei, în oraşul Perth. Acolo a absolvit facultatea de Psihologie şi a început să lucreze cu copiii străzii.

 Pentru a citi întreaga poveste, întră aici.