Mai mult de 12 milioane de sclavi au fost transportați în secolul 17 pe vapoare din țările din Africa în toată lumea. Astăzi, sclavia este ilegală în toate țările pământului. Deși este ilegală, din păcate, ea nu a murit. Mai mult de 27 milioane de oameni sunt astăzi victime ale traficului de persoane.
27 milioane?!?!? Este un fel de schimb de marfă cu carne umană!!
Traficul începe în părțile sărace ale lumii. Un exemplu concret, Republica Moldova, cea mai săracă țară din Europa, este o sursă importantă de victime. Acestea caută adesea locuri de muncă în străinătate din disperarea de a scăpa de un salariu de 150 euro/lună și de a avea o viață mai bună. Cum găsesc traficanții aceste victime? În cazul traficului pentru prostituție, cel mai adesea aceștia apelează la anunțuri cu locuri de muncă publicate în ziare, de exemplu propuneri pentru slujbă de dansatoare în țări exotice: Thailanda, Japonia etc.
Când propunerile de muncă sună prea bine ca să fie adevărate…cel mai probabil acestea nu sunt adevărate!
Un alt lucru care îi dă de gol pe traficanți este faptul că ei nu vor stabili niciodată interviurile de muncă într-un birou. Cel mai adesea, punctul de întâlnire este pe o stradă în noapte, la un bar sau în alte locuri dubioase.Tratamentele aplicate victimelor sunt din cele mai rele: dacă acestea nu se conformează cerințelor, sunt pedepsite cu bătaia, sunt tunse chel, sunt ținute în subsoluri, înfometate.
Vă dăm exemplul unui traficant din Turcia, condamnat în Olanda pentru traficul a cel puțin 100 victime. El avea obiceiul să oblige fetele (al căror control îl deținea) să își tatueze simbolul bandei lui pe spate și le forța să aibă contacte sexuale cu mai mult de 20 clienți pe zi. Un avocat care a apărat multe foste victime forțate să se prostitueze spune că problema principală nu este în Moldova, ci în țările unde există o așa mare cerere de femei care, contrar voinței lor, sunt obligate să facă acest lucru.
Urmările unei astfel de perioade în captivitate lasă urme adânci pe toată durata vieții: depresii, probleme de comunicare și nu de puține ori tentative de suicid.
Fostul Ambasador SUA Împotriva Sclaviei, John R Miller, compară legalizarea prostituției în Olanda cu felul în care a fost “rezolvată” aici problema sclaviei în secolul 17 : “se lăudau că au cele mai bune vapoare, cele mai bune saltele pentru sclavi, cea mai buna ventilație…dar problema sclaviei rămânea în picioare.”
La fel și astăzi. Discursurile goale și măsurile de suprafață sunt o scuză pentru a acoperi “afacerea” care aduce acestei țări (și nu numai) milioane de dolari anual.
(M.S.)