Raportul privind Traficul de Persoane – 2013

Ambasada Statelor Unite în România a lansat astăzi Raportul privind Traficul de Persoane – 2013. Acest raport anual reprezintă situația actuală a Traficului de Persoane la nivel global.

Raportul despre traficul de persoane (TIP) este principala unealtă diplomatică a guvernului Statelor Unite de a aborda guvernele altor țări în privința traficului de persoane. Este de asemenea cea mai completă resursă pe plan mondial pentru sprijinirea eforturilor guvernamentale anit-trafic de persoane., și reflectă angajamentul guvernului Statelor Unite de conducere globala în ce privește această chestiune cheie a drepturilor omului și aplicare a legii.

Reprezintă o perspectivă globală, la zi, cu privire la natura și anvergura traficului de persoane, cât și paleta largă de acțiuni guvernamentale de confruntare și eliminare a lui. Guvernul Statelor unite folosește raportul TIP pentru a angaja guvernele străine în dialoguri pentru avansarea reformelor anti-trafic, luptei împotriva traficului și țintirea resurselor ce pot fi foloste în programe de prevenție, protecție și anchetare.

Pe plan global, raportul este folosit de organizații internaționale, guverne străine, și organizații nonguvernamentale ca o unealtă de examinare, atunci când resursele sunt cele mai necesare. Eliberarea victimelor, prevenirea traficului, și aducerea traficanților la judecată sunt țelurile esențiale ale raportului și ale politicii anti-trafic a guvernului Statelor Unite. – Departamentul de Stat al Statelor Unite – vezi mai multe pe: https://www.eliberare.com/en/blog/#sthash.IHc2wjhj.dpuf

Ce se spune despre România în acest Raport?

Începând cu raportul referitor la traficul de persoane din 2002, România a fost clasată ca țară de rangul 2. (În primul raport referitor la traficul de persoane din 2001, România era clasată ca țară de rangul 3).

Ambasada Statelor Unite descrie țările din rangul 2 ca fiind „Țări al căror guvern nu respectă pe deplin standardele minime ale Actului de protecție al victimelor traficate (TVPA), dar fac eforturi semnificative pentru a se aduce în conformitate cu acele standarde.”

În acest raport se afirmă că: „România este o sursă de tranzit și țară de destinație pentru bărbați, femei și copii supuși la muncă forțată; în același timp pentru femei și copii supuși traficului sexual. Românii reprezintă o sursă semnificativă de victime ale traficului de persoane în Europa.”

Unele dintre cele mai importante citate despre România sunt:

„Majoritatea covârşitoare a traficanţilor care recrutează şi exploatează cetăţeni români sunt de origine română. În general aceştia îşi aleg victimele din rândul aceluiaşi grup etnic, sau din rândul propriilor rude. Frecvent, traficanţii exploatează victimele în România înainte de a le transporta în străinătate pentru prostituţie sau muncă forţată. Guvernul României a semnalat creşterea gradului de sofisticare a grupurilor infracţionale româneşti, inclusiv prin transportarea victimelor în diferite ţări din Europa pentru a testa slăbiciunile sistemului de aplicare a legii din fiecare ţară.”

„În 2012, guvernul a trimis spre acuzare 667 de persoane şi a condamnat 427 pentru trafic de fiinţe umane, în comparaţie cu 480 persoane puse sub acuzare şi 276 persoane condamnate în 2011. Guvernul nu dispune de statistici diferenţiate privind traficul de persoane în scopuri de exploatare sexuală şi traficul de persoane în scopuri de muncă forţată. deşi a semnalat faptul că cel puţin 77 dintre anchete vizează cazuri de exploatare de minori în scopuri de muncă forţată, iar 396 vizează cazuri de trafic de persoane în scopuri de exploatare sexuală. În ceea ce priveşte procentul de copii care cad victime traficului de persoane, s-a constatat că 255 dintre cele 427 de persoane condamnate au fost judecate în baza articolului de lege care se referă la „traficul de minori” şi nu în baza articolului mai general ce se referă la „traficul de persoane”. Guvernul a raportat că aproximativ trei sferturi dintre traficanţii condamnaţi (334 din 427) au primit pedepse cu închisoarea între 1 şi 15 ani. Autorităţile române de aplicare a legii au inclus anchetatori şi procurori specializaţi în traficul de persoane în diviziile lor de luptă împotriva criminalităţii organizate. Guvernul a organizat programe specializate de pregătire pentru anchetatori, deşi s-a semnalat că acestea nu au subliniat în mod corespunzător faptul că victimele traficului de persoane nu ar trebui urmărite penal pentru acţiunile pe care le comit în perioada în care sunt traficate”

„În perioada de referinţă, guvernul român a făcut eforturi reduse de a proteja şi acorda asistenţă victimelor traficului de fiinţe umane, în ciuda faptului că numărul de victime identificate a fost în continuare mare. Guvernul a semnalat identificarea a 1.041 victime în 2012, comparativ cu cele 1.043 victime identificate în 2011. 526 de persoane, aproximativ jumătate din numărul total de victime, au fost traficate în scopul exploatării sexuale, în timp ce 410 au fost traficate în scop de muncă forţată. Alte victime au fost forţate să cerşească, să fure, sau să participe la realizarea de materiale pornografice. Numărul de copii victime ale traficului de persoane a crescut de la 319 la 370 în 2012. 492 dintre victime au fost traficate pe teritoriul ţării.”

„Un număr mare de cetăţeni români victime ale traficului de persoane au participat la acţiunile penale; în 2012, 600 de victime s-au constituit în parte vătămată în procese şi 205 victime au depus mărturie, comparativ cu 882 şi respectiv 123, în 2011.”

„În perioada de referinţă, Agenţia a colaborat cu ONG-urile la elaborarea unei strategii naţionale de luptă împotriva traficului de persoane pentru perioada 2012-2016 şi a unui plan de acţiune pentru perioada 2012-2014. În 2012, guvernul a desfăşurat şase campanii naţionale şi regionale şi 36 de campanii locale de informare în şcoli generale, licee, panouri publicitare în staţiile de autobuz, pe ecranele din staţiile de metrou, în cinematografe şi pe internet.”

„Guvernul nu a semnalat luarea unor măsuri speciale în vederea diminuării cererii de servicii sexuale.”

Recomandări pentru România

Paragrafele despre România acoperă de asemenea o mare varietate de probleme care încă trebuie abordate în România. Raportul actual recomandă Guvernului Român următoarele:

• reluarea finanţării programelor de asistenţă a victimelor traficului de persoane, inclusiv alocarea unor fonduri pentru ONG-urile care oferă diferite servicii victimelor
• creşterea calităţii serviciilor oferite victimelor, asigurarea unei îngijiri substanţiale prin consiliere psihologică, reabilitare şi alte activităţi de asistenţă a victimelor
• construirea la Bucureşti a unui adăpost destinat în exclusivitate victimelor traficului de persoane repatriate
• eliminarea restricţiilor de mişcare impuse victimelor pe perioada plasării în centrele finanţate de guvern în cazul în care ele nu vizează siguranţa victimelor
• îmbunătăţirea eforturilor de identificare a potenţialelor victime în rândul categoriilor vulnerabile de populaţie, precum imigranţii fără documente de identitate, muncitorii străini, populaţia de etnie romă şi copiii care cerşesc sau se prostituează
• îmbunătăţirea eforturilor de identificare a potenţialelor victime în rândul categoriilor vulnerabile de populaţie, precum imigranţii fără documente de identitate, muncitorii străini, populaţia de etnie romă şi copiii care cerşesc sau se prostituează
• anchetarea amănunţită şi demararea urmăririi penale în cazurile de presupusă complicitate a funcţionarilor guvernamentali la acte de trafic de persoane şi pedepsirea cu închisoarea a funcţionarilor statului condamnaţi pentru asemenea infracţiuni
• îmbunătăţirea eforturilor de strângere a informaţiilor referitoare la infracţiunile de trafic de fiinţe umane pedepsite prin Legea nr. 678/2001 şi alte legi relevante, prin elaborarea de statistici diferite pentru traficul de fiinţe umane în scopuri de exploatare sexuală şi pentru traficul de fiinţe umane în scopuri de muncă forţată
• luarea în considerare a acordării de drept de muncă străinilor care au fost victime ale traficului de persoane pe perioada permiselor de şedere temporară
• continuarea organizării de cursuri pe tema sensibilităţii victimelor pentru judecători
• înfiinţarea unei funcţii de raportor la nivel naţional care să asigure evaluări independente periodice ale politicilor naţionale în acest domeniu

Ce credem noi…

Ne bucurăm de raportul Departamentului de Stat al Statelor Unite și al Ambasadei Americii la București. Recunoaștem faptul că Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane din România a făcut pași în ce privește adresarea problemelor ridicate în rapoartele din trecut.

Unul din cei mai mari pași înainte îl reprezintă cadrul legal pentru finanțare directă a ONG-urilor de la guvern. Având cadrul legal în vigoare, sperăm ca în curând să vedem fonduri fiind date ONG-urilor recomandate de Agentia Națională. De asemenea, așteptăm cu interes deschiderea unui adăpost specific traficării de către Agenția Națională, în București.